Comentariu de text literar -sugestii

1. — Probleme comune — generale
• încadrarea operei literare în contextul creaţiei scriitorului respectiv.
• încadrarea scriitorului în contextul literaturii române, al curen¬tului literar.
• Genul şi specia literară cărora le aparţine opera; interferarea genurilor şi a speciilor literare (dacă este cazul).
• Geneza operei (dacă este relevant).
• Tema; motivul (motivele); laitmotivul; ideea — analogii cu alte opere din literatura română şi universală.

• Valori artistice — imagini (vizuale, auditive, olfactive, motrice), elemente de figurare artistică - epitete, metafore, comparaţii, personificări, alegorii etc. (cu exemplificări din textul literar) şi efectele lor în context.

• Valori ale limbii literare — nivel fonetic (spaţiul geografic al scriitorului, grad de arhaicitate, muzicalitatea textului — armonia, aliteraţia, euforia); nivel morfologic (frecvenţa verbelor - timpul, modul; pronumele, adjectivele etc); nivel sintactic (topica - propoziţii, fraze, felul propoziţiilor — claritatea textului, logica, valori gnomice etc); nivelul expresivităţii semnelor de punctuaţie. Toate aceste aspecte se vor releva prin exemplificări din text.

•Concluzii privind: valoarea artistică, etică a operei literare; contribuţia scriitorului la dezvoltarea literaturii şi a limbii literare; originalitatea scriitorului, a operei comentate. Concluziile se vor prezenta în încheierea comentariului literar (introducere, cuprins, încheiere). Se vor folosi, pe lângă textul literar, aprecieri relevante ale istoricilor şi ale criticilor literari. Se vor comenta şi impresiile personale, în contact cu opera literară, cu aprecierile făcute la adresa acesteia.

2. Probleme specifice, în funcţie de genul literar aparţinător.

I — Opera lirică

• Comentarea operei pe unităţi artistice (strofe, versuri) şi relevarea: 

a) — ideilor poetice prin raportarea lor la tema operei (eroice, filozofice, patriotice, peisagistice etc);

b) — formei operei — elemente stilistice, tropi, sintaxă poetică, elemente prozodice, elemente de limbă — valoarea lor stilistică (fonetică, lexicală, morfo-sintactică, semne de punctuaţie).

• Asemănări, deosebiri, cu alte opere din creaţia scriitorului respectiv, ale literaturii române şi universale.

II — Opera epică

• Prezentarea episoadelor, a planurilor acţiunii; structura subiectului (prologul, expoziţiunea, intriga, desfăşurarea acţiunii, punctul culminant, deznodământul, epilogul). Modalităţile de realizare a momentelor subiectului.

• Evoluţia conflictului şi realizarea lui.

• Personajele (principale - secundare, individuale — colective, pozitive — negative, feminine - masculine); modalităţi de caracterizare (autocaracterizare de către alte personaje, de către autor).

• Modurile de expunere (naraţiunea, descrierea, dialogul, monologul), arta naraţiunii, a descrierii, a portretului.

• Implicaţiile artistice ale limbii — culoarea locală, de epocă, definirea personajelor.

• Raportul dintre autor şi realitatea noastră, comparaţii cu alte opere din literatura română şi universală.

III — Opera dramatică

• Prezentarea subiectului — pe acte, pe tablouri, a unor episoade.

• Natura conflictului — social, psihologic, politic etc.

• Planurile conflictului şi rezolvarea acestuia.

• Evidenţierea diferitelor tipuri de conflicte dramatice, de situaţii.

• Prezentarea personajelor (ca la opera epică).

Modalităţi de caracterizare (de către scriitori — prin tabela de personaje şi indicaţii scenice), autocaracterizare, de către alte personaje.

• Modalităţi de expunere: dialogul, monologul — rolul acestuia.

• Interferenţa unor elemente dramatice şi lirice.

• Particularităţi ale spectacolului faţă de text (în cazul vizionării).

• Comparaţii cu alte opere dramatice şi, eventual, spectacole.