Determinarea conţinutului şi volumul seriei raţionale de sortiment (SRS)

În prezent conţinutul modelelor SRS, divizarea acestea în grupe şi subgrupe pot fi determinate orientativ în baza practicii de lucru a producţiei şi organizaţiilor comerciale; în final acestea trebuie stabilite în baza anchetării utilizatorilor.
Divizarea SRS în grupe şi subgrupe depinde de tipul produsului, destinaţia acestuia, tipul materialelor utilizate, cerinţele utilizatorilor privind soluţionarea artistico-stilistică şi constructivă a modelelor (croielii) şi a altor caracteristici artistico-constructive. Totalitatea acestora oferă posibilitatea de determinare a conţinutului modelelor de bază, adică caracteristica principală a modelelor seriei şi principiile determinării finale a particularităţilor de realizare a modelelor modificări şi corespunderii procentuale de multiplicare ale acestora. Conform datelor preliminare numărul modelelor SRS poate fi egal cu 50..70 unităţi.
Pentru diverse tipuri de produse vestimentare pot fi diverse variante de construcţie a SRS, ţinînd cont de datele, obţinute în rezultatul anchetării utilizatorilor (tabelul 1.2).
N = nM * nMat, unde
N    –  numărul total al MM;
nM – numărul MM neţinînd cont de indicii de clasificare ai materialelor utilizate;
nMat – numărul indicilor de clasificare ai materialelor utilizate;
nM = nInd * nVar, unde
nInd – numărul indicilor;
nVar – suma variantelor indicilor.

1.3 Elaborarea sarcinii tehnice

La baza elaborării sarcinii tehnice stau rezultatele lucrărilor ştiinţifice de cercetare realizate, analiza practicii naţionale şi internaţionale avansate privind proiectarea şi producţia produselor de îmbrăcăminte fabricate la scară industrială, standardele existente, informaţia cu privire la cerinţele posibile impuse producţiei elaborate.
Progresul tehnic şi schimbarea rapidă a modei dictează necesitatea micşorării radicale a termenilor de elaborare şi a cheltuielilor de muncă, mijloace şi materiale pentru crearea şi implementarea producerii noilor modele.
Îndeplinirea acestor cerinţe în marea lor parte este dificilă, dacă e să analizăm fiecare model în parte ca o construcţie individuală, proiectată şi creată din nou. De aceea în industria de confecţii o mare răspîndire o au metodele progresive de proiectare simultană a unei serii întregi de modele de îmbrăcăminte.